Despre locuinta familiala si dreptul de a o vinde sau inchiria

Noul Cod Civil adauga noi valente (legale) notiunii mai vechi de locuinta familiala.

Locuinta familiala este locuinta comuna a sotilor sau locuinta sotului la care se afla copiii.

 Pana la 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod Civil, un imobil putea fi vandut fara niciun fel de probleme de catre unul dintre soti, daca era bun propriu, nefiind necesar acordul celuilalt sot. Noul Cod Civil face noi precizari la Art. 336-339.

 Art.336 – (1) Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii.

(2) Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului.

 Art.337 – (1) Nici unul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimtamantul scris al celuilalt sot, de drepturile asupra locuintei familiei.

(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot.

(3) In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta tutelara, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.

(4) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial.

(5) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei

 (6) Dispozitiile alin.(5) se aplica in mod corespunzator actelor incheiate cu incalcarea prevederilor alin.(2).

 Art.338 – (1) In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului, ori contractul este incheiat inainte de casatorie.

(2) Dispozitiile art.337 sunt aplicabile in mod corespunzator.

 Art.339 – (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori si de culpa in desfacerea casatoriei.

(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.

Aceste noi prevederi ale Codului Civil au consecinte deosebit de importante de natura practica.

In vederea asigurarii existentei locuintei familiale, date fiind numeroasele cazuri ivite in practica, in care aceasta a fost pierduta din vina unuia dintre soti, s-a reglementat aceasta situatie. Fara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia.

Dispozitia este deosebit de utila, deoarece, chiar in cazul in care unul dintre soti este proprietar exclusiv,  el nu va putea sa incheie acte care pun in pericol locuinta familiala.

Sotul poate solicita in instanta anularea actului pentru care nu si-a dat consimtamantul. Sotul poate solicita anularea, in termen de un an de la data la care a luat cunostinta de actul incheiat de celalalt sot fara consimtamantul sau, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial.
Cand locuinta familiala nu a fost notata in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul poate cere numai daune-interese de la celalalt sot. Anularea actului poate fi solicitata, in acest caz, doar cand tertul dobanditor a cunoscut calitatea de locuinta a familiei pe alta cale decat cea a publicitatii imobiliare.

In cazul in care se opteaza pentru regimul separatiei de bunuri, sotii pot sa prevada o clauza potrivit careia bunurile care sunt achizitionate in timpul casatoriei impreuna de acestia apartin in proprietate comuna pe cote-parti, urmand ca in fiecare act de achizitie, in aceste conditii, sa determine cota parte indiviza ce le revine fiecaruia in functie de contributia efectiva.

Un cumparator nu mai trebuie sa se asigure doar ca persoana cu care semneaza un contract de vanzare-cumparare este proprietarul unic al casei pe care vrea sa o cumpere, ci trebuie sa se asigure ca nu este locuinta sa familiala sau sa ceara sa fie prezent si celalalt sot, pentru a-si da consimtamantul in cuprinsul actului notarial.

La fel stau lucrurile si in cazul inchirierii.

Deci, atentie cumparatori si chiriasi!