Comparație între standardul ”Casa Pasivă” și standardul nZEB

Standardele de casă pasivă și nZEB (Nearly Zero-Energy Building) sunt două abordări în construcțiile de case moderne, ambele axate pe eficiența energetică, dar cu diferențe semnificative în obiective și cerințe.

1. Definiția și obiectivele:

Casa pasivă (Passive House):

Standardul „Casa Pasivă” este un concept internațional, dezvoltat inițial în Germania, care se axează nu doar pe reducerea consumului de energie pentru încălzire, ci și pe confortul interior ridicat, printr-o temperatură constantă și o calitate superioară a aerului interior. Este un standard, dezvoltat inițial în Germania, de construcție axat pe reducerea drastică a necesarului de energie pentru încălzire și răcire, prin măsuri pasive, cum ar fi izolarea termică superioară, etanșeitatea la aer, ferestre performante și un sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Obiectivul principal este de a minimiza consumul de energie, astfel încât necesarul de încălzire să fie sub 15 kWh/m²/an. Acest standard se axează nu doar pe reducerea consumului de energie pentru încălzire, ci și pe confortul interior ridicat, printr-o temperatură constantă și o calitate superioară a aerului interior.

nZEB (Nearly Zero-Energy Building)

nZEB este un standard european (în prezent, obligatoriu în România pentru construcțiile noi) care impune ca o clădire să aibă un consum de energie aproape de zero, cu o mare parte din energia necesară fiind produsă din surse regenerabile, fie pe amplasament, fie în proximitate. nZEB nu se concentrează doar pe minimizarea necesarului de energie, ci și pe utilizarea surselor regenerabile de energie. Standardul nZEB este adaptabil la diferite climate și necesită o proiectare specifică fiecărei regiuni, ceea ce îi conferă o flexibilitate crescută în aplicare.

2. Cerințe energetice:

• Casa pasivă: Limitează strict necesarul de energie pentru încălzire la 15 kWh/m²/an. Consumul total de energie primară (incluzând toate nevoile energetice, nu doar încălzirea) nu trebuie să depășească 120 kWh/m²/an.
• nZEB: Nu impune o limită atât de strictă pentru consumul de energie pentru încălzire, dar cere ca balanța energetică totală să fie aproape zero, luând în considerare și energia produsă din surse regenerabile. Aceasta poate însemna o diversitate mai mare în abordările tehnologice și arhitecturale.

3. Tehnologii utilizate:

• Casa pasivă: Utilizează preponderent măsuri pasive pentru a atinge performanțele energetice, cum ar fi:
  • Izolare termică foarte bună.
  • Ferestre cu geamuri triple de înaltă performanță.
  • Sistem de ventilare cu recuperare de căldură.
  • Etanșeitate ridicată la aer.
• nZEB: Permite o combinație de măsuri pasive și active (tehnologii avansate) pentru a atinge obiectivele energetice, cum ar fi:
  • Panouri solare fotovoltaice.
  • Pompe de căldură.
  • Sisteme de stocare a energiei.
  • Eficiență în iluminatul artificial și electrocasnice.

4. Flexibilitatea și aplicabilitatea:

• Casa pasivă: Este un standard bine definit, cu criterii clare, însă mai puțin flexibil în ceea ce privește designul și tehnologiile utilizate.
• nZEB: Este mai flexibil, oferind arhitecților și constructorilor mai multă libertate în a alege tehnologiile și materialele, atât timp cât obiectivul final al consumului de energie aproape zero este atins.

5. Costuri și accesibilitate:

• Casa pasivă: Poate avea costuri inițiale mai mari din cauza cerințelor stricte legate de materiale și tehnologii de construcție, dar acestea sunt compensate pe termen lung prin facturile reduse la energie.
• nZEB: Costurile pot varia larg în funcție de soluțiile adoptate. Deoarece este un standard mai flexibil, există opțiuni de a alege soluții mai cost-eficiente, însă implementarea surselor regenerabile poate ridica costurile inițiale.

Concluzie:

Atât standardul de casă pasivă cât și cel nZEB contribuie semnificativ la creșterea eficienței energetice și la reducerea impactului asupra mediului. Diferența principală constă în modul de abordare: casa pasivă se concentrează pe minimizarea necesarului de energie prin măsuri pasive stricte, în timp ce nZEB este mai flexibil și încurajează utilizarea surselor regenerabile pentru a compensa consumul energetic. Alegerea între cele două depinde de obiectivele proiectului, bugetul disponibil și preferințele în ceea ce privește designul și tehnologiile.

În tabelul următor sunt evidențiate principalele deosebiri cantitative dintre cele două standarde.

* U este coeficientul de transfer termicsauconductanța termică superficială. Coeficientul de transfer termic măsoară eficiența izolării termice a unei structuri. Cu cât valoarea U este mai mică, cu atât izolația este mai eficientă.
** n₅₀ este numărul de schimburi de aer pe oră într-o clădire atunci când aceasta este supusă unei diferențe de presiune de 50 Pa (Pascali) între interior și exterior. Aceasta este o măsură a etanșeității unei clădiri și reprezintă volumul de aer din clădire care este schimbat complet cu aerul exterior în decursul unei ore, datorită infiltrațiilor necontrolate, la o diferență de presiune de 50 Pa.