Casa Pasivă: Eficiență Energetică și Confort Sustenabil

O casă pasivă este o casă proiectată și construită pentru a avea un consum de energie foarte redus. Casele pasive sunt proiectate pentru a profita de energia solară pasivă, adică de energia solară care pătrunde în casă prin ferestre și pereți izolați. Casele pasive sunt, de asemenea, proiectate pentru a fi foarte etanșe, ceea ce reduce pierderile de căldură.

Conținutul cuvântului „sustenabil” se referă la capacitatea de a menține un anumit nivel de eficiență și funcționalitate pe termen lung, fără a epuiza resursele sau a afecta negativ mediul înconjurător. În contextul construcțiilor, termenul „sustenabil” indică o abordare ecologică și responsabilă în conceperea, construirea și întreținerea clădirilor, cu scopul de a proteja mediul și a asigura un viitor viabil pentru generațiile următoare.

Casele pasive au o serie de avantaje, între care: costuri de încălzire și răcire reduse; confort sporit; calitate a aerului îmbunătățită; emisii reduse de gaze cu efect de seră.

Conceptul a fost dezvoltat de inginerul suedez Bo Adamson și de fizicianul german Wolfgang Feist în 1988. Seria de proiecte de cercetare care au urmat au condus la principiile și obiectivele de performanță recomandate. Adamson și Feist erau din Europa, dar studiile lor au început prin a investiga proiecte nord-americane din anii 1970 care au răspuns la embargoul petrolier.

Casele pasive pot consuma până la 90% mai puțină energie decât o casă convențională.

Casele pasive au nevoie de mult mai puțină încălzire decât o casă standard în același climat. Dacă o casă este etanșă și bine izolată, mediul interior va rămâne mai cald (sau mai răcoros) pentru o perioadă mai lungă – la fel ca un termos bun.

Casele pasive nu au o arhitectura specială, nu sunt legate de un stil specific, dar au caracteristici definitorii, cum ar fi pereți groși (care permit o izolare superioară) și ferestre cu trei straturi de sticlă. Din punctul de vedere al designului, ele iau multe forme, de la tradițional la modern și de la simplu la complex.

Când o casă este etanșă, mediul interior poate fi menținut fără a fi nevoie să funcționeze aerul condiționat sau încălzitorul atât de des. Dacă o casă are neetanșeități este ca și cum ai avea o fereastră deschisă cu aerul condiționat pornit.

Pentru ca o casă pasivă să nu aibă umezeală și mucegai trebuie să aibă un sistem de ventilație echilibrat. Cu ventilația echilibrată, aerul proaspăt care intră în clădire are un debit egal cu aerul de evacuare, care iese. Fluxurile de aer trebuie să fie echilibrate astfel încât aerul din interiorul casei să nu fie presurizat. Sistemul de ventilație recuperează și transferă căldura aerului de evacuare către aerul proaspăt care intră, având căile celor două tipuri de aer în canale separate. În timpul iernii, aerul interior încălzește aerul rece din exterior. Aerul proaspăt care intră este filtrat.

Sistemele de ventilație mențin nivelul de umiditate din interior, îndepărtează umiditatea din aerul interior. Pe înțelesul tuturor, putem folosi din nou analogia cu termosul: când o casă este prost izolată, poate apărea condensarea la interior, ceea ce poate duce la apariția mucegaiului, așa cum se întâmplă cu apa rece într-un pahar care transpiră la exterior. Dar dacă pui apa rece într-un vas izolat, frigul din interior nu va afecta exteriorul.

Materialele folosite în construcția caselor pasive nu sunt tocmai prietenoase cu mediul înconjurător. Panourile sunt fabricate din produse petroliere și alte substanțe chimice discutabile, dar valoarea lor de izolare este de neegalat. Economia de energie realizată prin utilizarea acestor materiale depășește impactul lor asupra mediului înconjurător. Standardul caselor pasive se preocupă de eficiența clădirii pe toată durata de viață a acesteia.

O structură existentă poate fi modernizată pentru a corespunde standardelor caselor pasive. Procesul ar putea implica construirea unei învelitori exterioare în jurul întregii case (perete și acoperiș), dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. În unele state occidentale, există standarde cu recomandări pentru aducerea unei clădiri existente,obișnuite, la o stare apropiată de cea a unei case pasive. Scopul acestor standarde este de a transforma clădirile existente, care pot fi foarte ineficiente energetic, în clădiri cu un consum de energie mult mai mic, cu beneficii semnificative în ceea ce privește confortul termic, calitatea aerului interior și costurile de întreținere. Pentru a atinge standardul EnerPHit, sunt necesare o izolație termică sporită a pereților, ferestrelor și acoperișului, o ventilație controlată cu recuperare de căldură, precum și utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră.

Casele pasive sunt adesea confundate cu designul solar pasiv (colectarea și utilizarea energiei solare pentru a încălzi și răci casa). Conceptele de încălzire și răcire pasive fac parte din setul de instrumente disponibile pentru a atinge standardele de performanță ale caselor pasive. Primele proiecte studiate de Adamson și Feist au folosit în mod mai intens metodele de încălzire solară pasivă, dar tehnologia ferestrelor din anii ’70 și ’80 reprezenta un dezavantaj: permiteau soarelui să încălzească suprafețele interioare și erau și permeabile, permițând transmiterea temperaturii exterioare direct în interior, ceea ce nu mai este cazul acum. Numele a rămas, chiar dacă încălzirea pasivă reprezintă doar o parte din ecuație.

Cerințele caselor pasive nu includ neapărat panouri solare. Nu direct. Un obiectiv important al unei casei pasive este minimizarea consumului total de energie primară. Acesta este exprimat ca fiind un număr maxim de kilowați-oră pe an și pe metru pătrat. Panourile solare ajută la compensarea acestei cerințe.

Partea care este cea mai dificilă în construirea unei case pasive este să rigoarea ]n aplicarea detaliilor de instalare necesare pentru a atinge standardul de performanță. Puteți cheltui mult timp și bani pentru a face alegeri eficiente din punct de vedere energetic, dar dacă nu sunt instalate corect, eforturile sunt irosite. Modul corect de a construi în conformitate cu standardele casei pasive implică colaborarea cu un consultant în domeniul caselor pasive. Procesul include utilizarea unui software de modelare pentru a prezice performanța tuturor specificațiilor odată ce sunt construite. Modelarea face, de asemenea, parte din procesul de certificare. Apoi, în timpul construcției, toate componentele sunt documentate în fotografii măsurate pentru a demonstra că proiectul este construit conform planului.

În concluzie: se desprind cinci principii ale construcției caselor pasive:

Principii case pasive
Principiile de construire a caselor pasive

Izolație termică de înaltă performanță: Utilizarea unor materiale de izolație termică foarte eficiente în pereți, acoperiș, pardoseală și ferestre, pentru a reduce pierderile de căldură și a menține un climat confortabil în interior.

Calitatea etanșării la aer: Construcția clădirii trebuie să fie foarte etanșă la aer pentru a preveni scurgerile de aer cald sau rece și pentru a asigura o ventilație controlată și eficientă.

Ventilație cu recuperare de căldură: Sistemul de ventilație cu recuperare de căldură permite schimbul de aer controlat între interiorul și exteriorul clădirii, păstrând totodată căldura în interior și asigurând un mediu sănătos și confortabil.

Utilizarea energiei regenerabile: Casa pasivă urmărește să utilizeze surse de energie regenerabilă pentru încălzire, răcire și producerea de apă caldă menajeră, cum ar fi panouri solare sau pompe de căldură.

Monitorizarea performanței energetice: O caracteristică importantă a caselor pasive este monitorizarea constantă a consumului de energie și a performanței termice a clădirii, pentru a asigura menținerea standardelor de eficiență și identificarea eventualelor îmbunătățiri necesare. Aceste principii reprezintă baza conceptului de casă pasivă, care vizează obținerea unui consum foarte scăzut de energie pentru încălzire și răcire, asigurând în același timp un mediu confortabil și sănătos pentru locuitori.

Casele pasive au o clasă energetică A.

Un video cu sfaturi practice de la beneficiarii unor case pasive puteti vedea AICI.

Lasă un comentariu