Când este eficientă o pompă de căldură aer–apă – casă încălzită eficient, temperatură, COP și tip de încălzire

Pompa de căldură aer–apă în este eficientă în România sau este doar bine promovată?

de

Pompele de căldură aer–apă sunt promovate intens ca soluție „universală” pentru încălzire. În acest articol, analiza este făcută explicit pentru condițiile din România, cu accent pe județul Prahova, având în vedere particularități locale precum clima temperată cu episoade scurte de ger, tipologiile reale de locuințe (case construite înainte de 1990, între 1990–2010 și după 2015), nivelul uzual de izolare, precum și soluțiile de încălzire frecvent întâlnite (radiatoare dimensionate pentru temperaturi ridicate sau încălzire în pardoseală).

Alegerea exclusivă a pompei de căldură aer–apă nu este întâmplătoare. Acest tip este, de departe, cel mai răspândit în România, datorită costului inițial mai redus față de soluțiile sol–apă sau apă–apă, instalării mai simple (fără foraje sau lucrări hidrogeologice), precum și compatibilității cu majoritatea locuințelor existente. În plus, pentru multe case din Prahova, pompa aer–apă reprezintă singura opțiune realistă din punct de vedere tehnic și economic.

În realitate, chiar și acest tip aparent accesibil funcționează foarte bine doar în anumite condiții, iar în altele poate deveni costisitor și frustrant.

Acest articol explică, aplicat la casele din România și județul Prahova, când o pompă aer–apă este o alegere corectă și când nu.

Cum judecăm eficiența în mod realist

Pentru un proprietar, eficiența nu înseamnă COP din fișa tehnică, ci trei lucruri simple:

  • cât plătește lunar pentru încălzire;
  • dacă are confort constant, inclusiv în zilele reci;
  • dacă sistemul funcționează fără rezistență electrică aproape tot sezonul.

Din acest motiv, criteriul-cheie nu este marca pompei, ci temperatura de tur necesară în casă.

Regula de bază valabilă și în Prahova

Infograficul de mai jos sintetizează vizual factorii care determină eficiența unei pompe de căldură aer–apă: diferența dintre COP și SPF, rolul temperaturii de tur, influența temperaturii exterioare și tipul sistemului de distribuție (pardoseală sau radiatoare).

Infografic: când este eficientă o pompă de căldură aer–apă în casele din România – COP, SPF, temperatură de tur și sisteme de încălzire

Pompa de căldură aer–apă este eficientă atunci când casa poate fi încălzită cu apă sub 35–40°C. Din această condiție decurge o concluzie importantă: încălzirea prin pardoseală este sistemul cel mai compatibil și cel mai sigur din punct de vedere al eficienței. Totuși, nu este singura soluție posibilă. Radiatoarele pot funcționa eficient doar dacă sunt dimensionate generos sau înlocuite cu emisori adaptați temperaturilor joase (ventiloconvectoare), astfel încât necesarul termic să fie acoperit fără a depăși acest prag. Orice sistem care impune temperaturi mai mari reduce rapid eficiența și crește costurile.

Această regulă este mai importantă decât:

  • anul construcției;
  • grosimea exactă a izolației;
  • puterea nominală a pompei.

Tipuri de case frecvente în Prahova și compatibilitatea lor

Case noi (după 2015), bine izolate

  • izolație decentă (polistiren ≥10 cm, tâmplărie bună);
  • încălzire în pardoseală;
  • temperaturi de tur 30–35°C.

Verdict:

  • foarte potrivită pentru pompă aer–apă;
  • funcționare monovalentă;
  • costuri predictibile și eficiente.

Case construite între 1990–2010, parțial renovate

  • izolație medie sau neuniformă;
  • radiatoare clasice, uneori supradimensionate;
  • temperatură de tur 40–45°C.

Verdict:

  • posibil eficientă, cu condiții;
  • necesită dimensionare atentă;
  • ideal: radiatoare mai mari sau ventiloconvectoare;
  • randament mai slab în zilele foarte reci.

Case vechi (ante 1990), nemodernizate din punct de vedere energetic

  • pereți neizolați sau slab izolați;
  • radiatoare mici, gândite pentru 70–80°C;
  • pierderi mari de căldură.

Verdict:

  • nepotrivită ca soluție principală;
  • necesită frecvent rezistență electrică;
  • costuri ridicate de operare;
  • utilizabilă doar în regim bivalent (cu centrală pe gaz).

Clima locală: Prahova nu este Scandinavia, dar nici Mediterana

În Prahova:

  • temperatura medie de iarnă este ușor pozitivă;
  • există episoade scurte sub –10°C;
  • gerurile persistente sub –15°C sunt rare.

Consecințe practice:

  • pompa aer–apă funcționează bine majoritatea sezonului;
  • trebuie dimensionată corect pentru zilele reci, fără a apela masiv la rezistența electrică.

Cele mai frecvente greșeli întâlnite local

„Casa mea e mare, pun o pompă mai puternică”

O pompă supradimensionată:

  • pornește și se oprește frecvent;
  • funcționează ineficient;
  • se uzează prematur.

Puterea nu compensează o temperatură de tur prea mare.

„Merge și pe radiatoarele existente”

Doar dacă:

  • sunt suficient de mari;
  • pot încălzi casa cu agent termic la 40°C sau mai puțin (temperatura apei din instalație, nu temperatura aerului din interior).

Radiatoarele proiectate pentru 75°C vor face pompa ineficientă.

„Am COP 5 în fișa tehnică”

COP-ul din broșură:

  • este măsurat la +7°C exterior;
  • nu reflectă comportamentul la orice temperatură exterioară.

Pe măsură ce temperatura exterioară scade, COP-ul (Coefficient Of Performance) se reduce semnificativ, deoarece pompa trebuie să „ridice” căldura de la un nivel tot mai jos. Orientativ, la temperaturi exterioare foarte scăzute (de exemplu –20…–25°C), COP-ul poate coborî spre valori de 1,2–1,5, apropiate de randamentul unei rezistențe electrice.

Ce contează este SPF-ul real (Seasonal Performance Factor), care exprimă performanța pe întreg sezonul și care, în condiții bune de proiectare și exploatare, este în practică în jur de 3.

Când este alegerea corectă în Prahova

Pompa de căldură aer–apă este o soluție bună dacă:

  • aveți sau puteți avea temperaturi de tur sub 40°C;
  • casa este cel puțin moderat izolată;
  • sistemul este proiectat corect, nu „după ureche”;
  • acceptați o investiție inițială mai mare, dar stabilă pe termen lung.

Când este o alegere greșită

Este o soluție neinspirată dacă:

  • casa necesită constant peste 55°C pe tur;
  • nu doriți modificări la instalație;
  • vă bazați pe rezistența electrică „doar la nevoie”;
  • așteptați facturi foarte mici fără adaptări constructive.

Concluzie

În Prahova, pompa de căldură aer–apă nu este o soluție universală, dar este foarte eficientă în casele potrivite.

Diferența dintre succes și eșec nu o face tehnologia, ci:

  • temperatura de funcționare;
  • corectitudinea proiectării;
  • realismul așteptărilor.

Instalată în condițiile greșite, devine scumpă. Instalată corect, este una dintre cele mai stabile soluții de încălzire disponibile astăzi.

Referințe bibliografice

  1. Sebarchievici, Călin – Optimizarea instalațiilor termice (Teză de doctorat). Lucrare care analizează limitele de rentabilitate ale pompelor de căldură (COP), regimurile de funcționare și criteriile de optimizare ale sistemelor termice. Disponibil online: http://library.upt.ro/pub.edocs/rezumate/119068/TEZA%20DE%20DOCTORAT%20-%20REZUMAT%20-%20CALIN%20SEBARCHIEVICI.pdf
  2. Iordache, Florin – Revista Română de Inginerie Civilă, Vol. 12, Nr. 3. Articol care prezintă date tehnice privind temperaturile de dimensionare și calculul coeficienților de performanță ai pompelor de căldură în funcție de mediul de absorbție. Disponibil online: https://www.rric.ro/reviste/articole/vol12nr3art5.pdf
  3. GreenLead – Ghid Pompe de Căldură. Material explicativ privind eficiența economică a pompelor de căldură, costurile de investiție și exploatare, precum și comparații cu alte sisteme de încălzire. Disponibil online: https://www.greenlead.ro/blog/casa-verde-plus-2025-pompe-de-caldura-ghidul-complet-pentru-finantare-si-economii-la-facturi