Deficitul bugetar în 2024: O lecție din fizică pentru economia României

Într-un articol publicat recent pe Adevarul.ro, profesorul de economie Liviu Maha atrage atenția asupra unui adevăr îngrijorător: deficitul bugetar al României pentru 2024 este estimat la aproape 9% din PIB. Având în vedere că bugetul de stat, bazat pe colectarea de taxe și impozite, reprezintă aproximativ 33% din PIB (în 2023), iar PIB-ul este de aproximativ 320 de miliarde de euro, acest deficit echivalează cu 27% din totalul colectărilor. Guvernul a cheltuit cu 27% mai mult decât a avut la dispoziție! Diferența este reprezentată de împrumuturi.

Această situație ridică următoarea întrebare: există limite economice similare cu cele ale fizicii care să determine cât de mult poate un guvern să colecteze din economie și să cheltuiască fără să se indatoreze excesiv? Printr-o paralelă cu randamentul unui motor termic ideal care funcționează după un ciclu Carnot, răspunsul este un da categoric. Deși nu la fel de riguros cum legile termodinamicii limitează randamentul motorului, principiile economice stabilesc un prag maxim sustenabil de colectare a veniturilor din PIB.

Iată de ce:

Curba Laffer: Asemenea unui motor termic care are niște parametri optimi pentru o furniza un randament maxim, o economie are o rată de impozitare optimă. Creșterea taxelor peste acest punct reduce efectiv veniturile guvernamentale, deoarece indivizii și întreprinderile sunt descurajați să muncească sau să investească, ducând la contracția economică.

Scăpări în sistem: Asemenea unui motor termic care pierde energie din cauza frecării și a pierderilor de căldură, sistemele economice suferă de ”scăpări” precum evaziunea fiscală, corupția și ineficiențele administrative, reducând astfel veniturile efectiv colectate de stat.

Toleranța socială: Așa cum un motor termic supraîncălzit poate duce la deteriorarea lui, și o economie supraîncărcată cu taxe poate duce la o criză majoră, cu consecințe precum revolte sociale, exodul capitalurilor și proliferarea economiei subterane.

Concluzia cheie este că urmărirea veniturilor fiscale în continuă creștere ca soluție la deficitele bugetare este nesustenabilă. În schimb, accentul ar trebui să se mute către:

• Îmbunătățirea eficienței administrative: Reducerea corupției și raționalizarea colectării taxelor ar crește veniturile efective fără a crește ratele impozitelor.
• Promovarea unei culturi a conformității: Guvernanța transparentă și beneficiile tangibile ale serviciilor publice pot crește acceptarea socială a taxării.
• Investiții în creșterea pe termen lung: Sprijinirea educației, inovării și dezvoltării infrastructurii poate extinde baza generală de resurse a economiei, permițând venituri viitoare mai mari.

Așa cum optimizarea unui motor termic necesită o analiză atentă a parametrilor săi operaționali, gestionarea finanțelor unei națiuni necesită o înțelegere nuanțată a dinamicii sale economice unice. Ignorarea limitelor „ciclului Carnot economic” poate duce la supraîncălzire, stagnare și, în cele din urmă, la colaps economic.