Foarte mulți cetățeni români locuiesc de ani de zile în Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite sau în alte țări. Unii au dobândit între timp și cetățenia statului în care trăiesc. Cu toate acestea, mulți păstrează o carte de identitate românească în care figurează un domiciliu din România.
În același timp, există cetățeni români care și-au stabilit oficial domiciliul în străinătate și au devenit CRDS – cetățeni români cu domiciliul în străinătate.
Care este diferența dintre cele două situații? Poate un CRDS să aibă carte de identitate românească? Poate păstra și pașaportul CRDS? În plus, ce s-a schimbat odată cu introducerea noii Cărți Electronice de Identitate?
A locui în străinătate nu înseamnă automat că sunteți CRDS
Mai întâi, trebuie făcută o distincție importantă: a locui în străinătate nu este același lucru cu a avea oficial domiciliul în străinătate.
Domiciliul reprezintă locul declarat ca locuință principală. În schimb, reședința și locul în care o persoană trăiește efectiv sunt noțiuni diferite. Am explicat mai detaliat această diferență în articolul Equinox despre domiciliu, reședință și rezidență.
Astfel, un cetățean român poate locui de mulți ani în străinătate fără ca domiciliul său înregistrat de autoritățile române să se schimbe automat. În evidențele românești, el poate figura în continuare cu domiciliul în România.
De asemenea, dobândirea unei alte cetățenii nu transformă automat persoana în CRDS. Cetățenia și domiciliul sunt noțiuni juridice diferite.
Prin urmare, simplul fapt că un român locuiește de zece sau douăzeci de ani în altă țară nu înseamnă că deține ilegal cartea de identitate românească.
Un exemplu: locuință în România și locuință în Marea Britanie
Un cetățean care are atât cetățenie română, cât și britanică poate deține locuințe atât în România, cât și în Marea Britanie. Faptul că locuiește permanent în UK nu înseamnă, prin el însuși, că autoritățile române îl consideră automat CRDS.
Dacă în evidențele românești figurează cu domiciliul la locuința sa din România, el poate avea în continuare carte de identitate românească cu acea adresă. Legea permite unei persoane care are mai multe locuințe să își stabilească domiciliul în una dintre ele, domiciliul fiind adresa declarată drept locuință principală.
Dacă însă persoana decide să își stabilească oficial domiciliul în Marea Britanie și dobândește statutul CRDS, situația se schimbă: cartea de identitate care atestă domiciliul în România trebuie predată. În schimb, potrivit noii legislații, poate avea pașaport CRDS și Carte Electronică de Identitate fără domiciliu în România.
Ce înseamnă CRDS
CRDS înseamnă Cetățean Român cu Domiciliul în Străinătate.
Statutul CRDS nu apare automat după un anumit număr de ani petrecuți în afara României. Cetățeanul trebuie să își stabilească oficial domiciliul în străinătate în evidențele autorităților române.
În practică, persoana poate solicita un pașaport CRDS, adică un pașaport în care este menționat statul de domiciliu. Pentru condițiile și documentele necesare poate fi consultată pagina oficială a Direcției Generale de Pașapoarte privind cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
Totodată, obținerea pașaportului CRDS nu reprezintă o obligație care apare automat pentru orice român care trăiește peste hotare. Așadar, faptul că o persoană locuiește efectiv în străinătate și faptul că are domiciliul juridic în străinătate trebuie analizate separat.
Cum se constată că o persoană este CRDS
Statutul CRDS nu se stabilește după durata șederii în străinătate și nici după existența unei a doua cetățenii.
Atunci când cetățeanul își stabilește oficial domiciliul în străinătate, autoritățile române înregistrează această informație în evidențele lor. Totodată, pașaportul CRDS menționează statul în care titularul are domiciliul.
Prin urmare, pașaportul CRDS și evidențele oficiale ale autorităților române sunt relevante pentru stabilirea situației juridice, nu simplul fapt că persoana locuiește efectiv într-o altă țară.
Ce se întâmplă cu buletinul atunci când deveniți CRDS
Aceasta este una dintre cele mai importante consecințe ale stabilirii oficiale a domiciliului în străinătate.
Atunci când un cetățean dobândește statutul CRDS, trebuie să predea actul de identitate care atestă domiciliul în România.
Regula are o explicație simplă: aceeași persoană nu poate figura oficial cu domiciliul în străinătate și, în același timp, să păstreze o carte de identitate care atestă că domiciliul său se află în România.
Așadar, problema nu este că persoana trăiește în străinătate. Problema apare după ce aceasta și-a stabilit oficial domiciliul în străinătate și a devenit CRDS.
De ce mulți români au preferat să păstreze domiciliul în România
Până de curând, statutul CRDS avea un dezavantaj practic important.
Cetățeanul care își stabilea domiciliul în străinătate trebuia să predea cartea de identitate românească. În același timp, vechea legislație nu îi permitea să primească o carte de identitate obișnuită dacă nu avea domiciliul în România.
Astfel, persoana rămânea, în principal, cu pașaportul CRDS, document cu care își putea dovedi identitatea, cetățenia și dreptul de a călători. Pentru anumite situații putea primi o carte de identitate provizorie, însă aceasta nu avea valoarea unui document de călătorie în Uniunea Europeană.
În consecință, este ușor de înțeles de ce unii români stabiliți de mult timp în străinătate au preferat să păstreze oficial domiciliul în România.
Problema CRDS a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Această diferență de tratament a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-491/21.
La 22 februarie 2024, CJUE a stabilit că unui cetățean al Uniunii nu i se poate refuza o carte de identitate cu valoare de document de călătorie numai pentru motivul că și-a stabilit domiciliul într-un alt stat membru. Curtea a considerat că această diferență de tratament restrânge dreptul la liberă circulație.
Hotărârea poate fi consultată în baza oficială CURIA – cauza C-491/21.
Ulterior, România și-a modificat legislația.
Din 2025, un CRDS poate solicita CEI fără domiciliu în România
Prin OUG nr. 17/2025 a fost introdus art. 28¹ în OUG nr. 97/2005.
Noua regulă prevede că cetățeanul român care locuiește în străinătate poate solicita Cartea Electronică de Identitate – CEI fără domiciliu în România. Totodată, legea permite folosirea unui pașaport CRDS valabil pentru dovedirea situației solicitantului.
Textul actualizat al OUG nr. 97/2005 poate fi consultat pe Portalul Legislativ – OUG nr. 97/2005.
În plus, pe cipul CEI se înscrie adresa de domiciliu din România sau, după caz, mențiunea „fără domiciliu în România”.
Prin urmare, noua CEI nu creează un domiciliu fictiv în România și nici nu obligă titularul să renunțe la domiciliul său din străinătate.
Poate un CRDS să aibă simultan CEI și pașaport CRDS?
Da.
Un cetățean român cu domiciliul în străinătate poate deține simultan:
- pașaport CRDS, care indică statul de domiciliu;
- Carte Electronică de Identitate fără domiciliu în România.
Cele două documente sunt compatibile și reflectă aceeași situație juridică: titularul este cetățean român, dar domiciliul său se află în străinătate.
De asemenea, faptul că legea permite prezentarea pașaportului CRDS chiar pentru obținerea CEI confirmă legătura dintre cele două documente.
Astfel, noul sistem rezolvă una dintre principalele probleme ale vechii reglementări: cetățeanul nu mai trebuie să păstreze formal un domiciliu în România doar pentru a putea avea și o carte de identitate românească.
CEI pentru CRDS: dreptul există, dar trebuie verificată procedura practică
Totuși, trebuie făcută diferența între dreptul prevăzut de lege și posibilitatea practică de a obține documentul într-un anumit loc.
Cadrul legal pentru CEI fără domiciliu în România există din 2025. În plus, emiterea cărților electronice de identitate s-a extins treptat în România.
În schimb, pentru depunerea cererilor prin misiunile diplomatice și oficiile consulare, legea condiționează procedura de realizarea condițiilor tehnice necesare. Potrivit informațiilor oficiale analizate pentru anul 2026, operaționalizarea prin rețeaua consulară se afla încă în curs.
De aceea, înainte de programare, cetățenii aflați în străinătate ar trebui să verifice informațiile actualizate ale MAE și MAI.
CRDS și dubla cetățenie
Faptul că un cetățean român a dobândit și cetățenia altui stat nu îi anulează automat drepturile legate de documentele românești.
Totodată, dubla cetățenie nu determină automat schimbarea domiciliului. Astfel, o persoană poate avea, de exemplu, cetățenie română și germană și poate avea oficial domiciliul în Germania.
În această situație, persoana poate fi CRDS și poate deține documentele românești corespunzătoare acestui statut.
Domiciliul și rezidența fiscală nu sunt același lucru
Mai există o confuzie frecventă. Domiciliul, statutul CRDS și rezidența fiscală nu sunt noțiuni identice.
O persoană poate avea domiciliul înregistrat într-un anumit stat, în timp ce regulile fiscale se stabilesc după criterii suplimentare, precum centrul intereselor vitale, perioada petrecută într-o țară și convențiile pentru evitarea dublei impuneri.
Pentru această problemă am publicat separat analiza Obligații fiscale pentru cetățenii români în funcție de rezidența fiscală.
Prin urmare, faptul că cineva este CRDS nu stabilește, singur, toate obligațiile sale fiscale.
Ce trebuie să rețineți despre CRDS
În concluzie, faptul că locuiți de mulți ani în străinătate nu vă transformă automat în CRDS și nu înseamnă automat că dețineți ilegal o carte de identitate cu domiciliul în România.
Statutul CRDS presupune ca domiciliul în străinătate să fie stabilit oficial și înregistrat de autoritățile române. Totodată, după dobândirea acestui statut trebuie predată cartea de identitate care atestă vechiul domiciliu din România.
Cu toate acestea, din 2025 situația s-a schimbat fundamental: cetățeanul român cu domiciliul în străinătate poate avea atât pașaport CRDS, cât și Carte Electronică de Identitate fără domiciliu în România.
Astfel, documentele românești pot reflecta situația reală a persoanei: cetățean român, cu domiciliul în străinătate, fără să fie necesară menținerea formală a unei adrese de domiciliu în România doar pentru a putea deține o carte de identitate.