Clasificarea terenurilor si a constructiilor

Criterii de clasificare a terenurilor dupa destinatii

Clasificare terenuriGeneralitati: Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin “Detinatori de terenuri” se înteleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.

Domeniul public poate fi de interes national, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Terenurile cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fânetele, serele, solariile, rasadnite, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile împadurite, cele ocupate de constructii agrozootehnice si îmbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozite.

Terenurile cu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor forestiera fac parte: terenurile împadurite sau cele ce servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate împaduririlor si cele neproductive -stâncarii, abrupturi, bolovanisuri, râpe, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retinere, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.

Terenurile din intravilan (TDI)

În aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei în vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor

Generalitati: Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei (suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, având o singura categorie de folosinta si apartinând unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune).

Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte atribute este necesara atât pentru întocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastru general nu se înregistreaza subcategorii de folosinta.

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata în mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

Clasificarea categoriilor de folosinta a terenurilor

Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. în categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene.

Se inregistreaza ca terenuri arabile:

  • terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisi, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însamântate cu diferite amestecuri de plante leguminoase), care se ara o data la cel mult 6 ani;
  • terenurile ramase temporar neinsamântate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;
  • terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea “sere” sau “rasadnite”.

Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri înierbate sau întelenite în mod natural sau artificial prin însamântari artificiale la maximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

  • pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
  • pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;
  • pasuni impadurite sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;
  • pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

Fanete (F). La categoria fânete se încadreaza terenurile înierbate sau întelenite în mod natural sau artificial prin reînsamântari la 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fân. Se înregistreaza la fânete: fânete curate, fânete cu pomi, fânete împadurite, fânete cu tufarisuri si maracinisuri.

Vii (V). In aceasta categorie se încadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

  • vii altoite si indigene;
  • vii hibride – sunt acelea care poarta si denumirea de “producatori directi”;
  • hamei – deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;
  • pepiniere viticole – sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

  • livezi clasice – terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi înierbate, livezi în sistem agro-pomicol, livezi pure, etc;
  • plantatii de arbusti fructiferi – terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc;
  • pepiniere pomicole – terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;
  • plantatii de duzi

Paduri si alte terenuri forestiere (PD). In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice si în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

  • paduri – terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;
  • terenuri destinate împaduririi – terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni revazute a fi împadurite prin amenajamente silvice;
  • terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica – terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vânatului si animalelor din unitatile silvice, cele date în folosinta temporara personalului silvic;
  • perdele de protectie – benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc.;
  • tufarisuri si maracinisuri – terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica înaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcâmi, maracinisuri, etc;

Terenuri cu ape si stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se înregistreaza la aceasta categorie:

  • ape curgatoare (HR): Fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, si alte surse de ape denumiri locale (izvoare, privaluri, etc). La apele curgatoare se va înregistra suprafata ocupata de albie minora a cursului de apa, din mal în mal, chiar daca acesta nu este în întregime si permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
  • ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza în functie de anotimp si de regimul de precipitatii.
    La delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se încadreaza si apele amenajate în mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adâncime unde cresc trestiisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica în regim amenajat sau neamenajat;
  • marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa între liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa între tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.

Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se împart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

  • drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
  • drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura între resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;
  • drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;
  • strazile din localitatile urbane;
  • strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
  • cai ferate simple, duble si înguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii, ci se atribuie în proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenurile ocupate cu curti si constructii (Cc). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de încarcare, fâsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se încadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute în articolele anterioare.

Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

  • nisipuri zburatoare – nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vântul le poate deplasa dintr-un loc în altul;
  • stancarii, bolovanisuri, pietrisuri – terenuri acoperite cu blocuri de stânca masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;
  • rape, ravene, torenti – alunecari active de teren care sunt neproductive când nu sunt împadurite;
  • saraturi cu crusta – terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila;
  • mocirle si smârcuri – terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se înregistreaza la categoria terenurilor neproductive;
  • gropile de împrumut si cariere – terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;
  • halde – terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

 Criterii de identificare a constructiilor

 La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

  • situatia juridica;
  • domeniul public sau privat;
  • destinatia.

 Destinatii ale constructiilor

  • constructii de locuinte – CL
  • constructii administrative si social-culturale – CAS
  • constructii industriale si edilitare – CIE
  • constructii anexe – CA
Share
This entry was posted in Cadastru si Cartea Funciara and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Clasificarea terenurilor si a constructiilor

  1. In sfarsit am gasit ce cautam. Multam pentru informatiile de mai sus.

  2. Pingback: Clasificarea terenurilor si a constructiilor – Equinox Blog | Imobiliare … | ANUNTURI IMOBILIARE PLOIESTI

  3. mihai says:

    Buna ziua, Va felicit pentru profesionalitatea ,,informatiilor” din articolul publicat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>