Certificatul de performanţă energetică

Începând de luna trecută, Certificatul de Performanţă Energetică este obligatoriu pentru o serie de tranzacţii imobiliare. Însă ce este Certificatul de Performanţă Energetică, sau pe scurt CPE-ul? O simplă chichiţă birocratic, prin care statul încasează indirect nişte taxe, îngreunând piaţa imobiliară? Din dorinta de senzaţional, presa a fost tentată să lanseze astfel de comentarii în legatură cu procesul de certificare energetică.

Chiar dacă nu ne convine foarte mult, această procedură este una foarte utilă, în primul rând pentru persoana care investeşte într-o proprietate sau o închiriază. CPE-ul asigură beneficiarul că investiţia sa este una fiabilă din punct de vedere al costurilor de întreţinere. Din nou, acest proces poate părea unul fără o finalitate sau aplicabilitate reală. Nimic mai greşit.

Precum este deja cunoscut, clădirile sunt certificate cu clase energetice începând cu clasa A, aceasta reprezentând o performanţă superioară. În afară de nota generală, pentru fiecare consumator de energie se acordă o clasă, consumatorul cu greutatea cea mai mare fiind bineînţeles legat de sarcina de încălzire (aproximativ 50% din consumul anual energetic al clădirii). Dacă ar fi pur şi simplu să specific ce consumuri se încadrează în diferitele clase, este foarte posibil ca, pentru cei neiniţiaţi în tainele termotehnicii, acest lucru să nu însemne absolut nimic. Clasa A energetică se traduce printr-un consum anual de maxim 145 kWh pe metrul pătrat, clasa B prin 251 kWh, iar clasa C prin 378 kWh. Aşa cum spuneam, unităţile de măsură şi valorile normate duc cu gândul, mai degrabă, către manualele de fizică, decât către gazele consumate de centrala termică.

Pentru a înţelege impactul diferenţelor de consum, am analizat un apartament cu două camere şi o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi. Clasa C energetică va corespunde unei facturi anuale de 1350 de euro, în schimb, clasa A va corespunde unei facturi de doar 550 de euro pe an. Diefrenţa însemnând aproximativ 300 de lei în plus pe lună pentru factura de întreţinere, bineînţeles cu o încărcare mai mare în timpul sezonului rece. În această estimare, a fost considerată valoarea nesubvenţionată a energiei, care, cât de curând, va fi plătită şi de către consumatorii casnici.

Majoritatea blocurilor de locuinţe nereabilitate termic din România se încadrează în clasa energetică C. Este într-adevar o perspectivă destul de sumbră asupra buzunarului locatarului, momentul apropiat al liberalizării şi nesubvenţionării pieţei energetice va aduce constant cheltuieli de întreţinere de peste 1.000 de lei pe lună în sezonul rece pentru micul apartament analizat anterior. Dacă luam în considerare şi creşterea de preţ a energiei, locatarul se poate gândi serios la o comasare cu alţi vecini sau renunţarea la utilităţi. Totuşi, o investitie de 10.000 de euro în reabilitarea şi eficientizarea energetică poate asigura o trecere de la clasa C la clasa A. Deşi preţul unei astfel de intervenţii este uneori prohibitiv, o astfel de investiţie s-ar putea amortiza în mai puţin de 10 ani. Alte state europene oferă, în locul subvenţiilor, ajutoare pentru reabilitarea clădirilor. La noi, politica de acordare a subvenţiilor pentru plata unor consumuri energetice mari, se traduce (din nou) printr-o lipsă de strategie pe termen lung din partea guvernanţilor noştri.

În concluzie, trebuie remarcat faptul ca un CPE realizat corect poate aduce avantaje reale şi poate furniza informaţii utile în cazul unei investiţii imobiliare. Într-adevăr, din nefericire, o mare parte din  auditorii energetici care ar trebui să ofere astfel de informaţii, sunt simpli conţopişti, certificaţi ca specialişti doar cu scopul ca statul român să mai bifeze un capitol din “acquisul comunitar”. De aceea, beneficiarul trebuie să fie foarte atent în alegerea auditorului, care nu ar trebui făcută în funcţie de preţ, ci în funcţie de portofoliul de lucrări (care atestă o anumită calitate).

Într-un articol viitor, ne vom referi la modalităţi de eficientizare energetică a clădirilor, deoarece observ că, din ce în ce mai mult, în România, impresia generală este că simpla lipire a “scârţâitorii” pe pereţi, însoţită de montarea de “termopane cu multe camere” aduce economii de milioane la încălzire. Deşi constructorii promit minuni, iar auditorii încadrează greşit apartamentele astfel modernizate, în clasa A, în multe cazuri, factura la încalzire scade cu doar 10-20%, investiţia fiind practic imposibil de amortizat.

Mulţumindu-le celor de la Equinox pentru găzduire şi dumneavoastră pentru interesul acordat, vă aştept pe situl nostru www.atelieruldecase.ro şi pe pagina noastră de facebook Atelierul de Case.

 

Share
This entry was posted in Arhitectura and tagged , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Certificatul de performanţă energetică

  1. Pingback: Certificatul de performanta energetica | Anunt Prahovean

  2. Pingback: Imobiliare Ploiesti Romania Certificatul de performanta energetica | Imobiliare Ploiesti Romania

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *